Dupa ce sa terminat petrecerea toata lumea a plecat....
Dupa cateva saptamani
A inceput sa ploaie.......
Ploaia cadea din cer, lovind ferestrele cu putere. Ploaia spălat toate speranțele lui Runo, inima ei a fost pierdut în toată apa.Acceasta a plecat de la petrecere acum careva ore,dar nu acasa ci in camera de oaspeti pregatita special pentru ea. Cand ajunse in camera ei cazu in
genunchi.Se ridica si seuitat pe fereastra la cerul sumbru.
"Ar trebui să apuc de somn. a spus Runo culcat pe patul ei.
Ca in ceață au început să îndepărteze puțin câte puțin, cand deschise ochii încerca să isi dea seama unde era. Ea sa întors si a vazut o padure.
"Sunt singura ...?" ea spuse.
"Nu, nu ești."
Ea se întoarse spre vocea acea. Un băiat. Un băiat de optsprezece ani. Păr șaten, ochi căprui-roșu, puțin mai înalt decât ea.
"Dan?"
"A tu erai", a spus Runo cu răceală.
Runo a mers încet spre adolescent în spate .
"De ce ...?" sa oprit în mișcare.
"Eu ... nu vreau sa fiu cu tine Nu acum, nu acum.".
Runo ramase uimita si facu un pas înapoi. Runo pleca, nu era cale de întoarcere.
"Nu ... NU!"
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
Runo se ridică, respirând greu apucand patura bine. Picături de sudoare de pe frunte coborau , și ea a început să plângă.Afost un cosmar.
"De ce ...?"
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
**** de dimineata*****
{in gandul lui Runo}
"Nu poți ține asa, Runo !A fost o luna deja!".
Am acoperit urechile mele și am pus capul pe masă.
" Tu chiar mă asculți?" Julie țipa.
"Las-o in pace, Julie. Tu nu o ajuti strigând," a spus Mira.
Julie se incrunta și se așeză pe scaun.
Runo luat o privire puțin ,să se uite la ceea ce făceau prietenii ei. Shun sorbindu-și ceaiul lui, Julie pune gem pe o bucată de pâine, Marucho pune cu grijă ceva de mâncare în gură și Mira citea o revistă. Runo a oftat, și a pus mancarea pe masă din nou.
A fost grozav că prietenii ei nu au fost suparati pe ea.
Runo s-a ridicat de la masa pentru a părăsi sala de mese.
"Nu mananci?" a spus Mira .
"Nu mie foame,"
Runo merse înapoi in camera ei și se așeza jos. Familia ei a fost în Japonia și ea a venit in Bayview pentru ai ajuta prietenii ei, la trimiterea costumelor , in urma cu câteva luni .
A ramas aici dar ea se gandeste daca ar trebui sa se intoarca.
"Dan nu a avut nici o idee cât de fericit am fost când Mira mi-a cerut ajutor pentru ai ajuta . El nu a fost tipul cel mai romantic, și nici nu era mai deștept. Dar el era tipul care ar putea face inima mea sa bate mai repede, . El nu si-a exprimat niciodată cu adevărat cum se simte. Noi nu am fost cei mai apropiati , dar totuși, am fost destul de apropiați. Relația noastra este complicata,sincer."A spus Runo gandindu-se la Dan.
A luat niște haine din dulapul ei, un tricou portocaliu, un sacou alb si o fusta gri si si-a schimbat hainele ei. Si-a lăsat în jos părul o lung peste haine. Trăgând în sus șosete ei și apoi legarea sireturile mele, m-am ridicat si a iesise din casa lui Marucho, fără a spune prietenii ei un singur lucru.
Nu știam unde să se duca. Tot ce știa era că avea nevoie de ceva timp sa fie singura. A vrut un pic de aer proaspăt, așa că a decis să mergea la plajă.
S-a așezat într-un colț liniștit , plin de viață . A închis ochii. Aceasta a fost într-adevăr o lungă perioadă de timp de când s-a simțit liniștită. Spunela revedere la stres, și salut la briza oceanului.
Am fost în visele mele, atât de adânc încât nu am realizat ca cineva mi se apropie in spate.
"Hei, Runo ce faci?."
Runo s-a întors în spate, extrem de șocata și inima ei aproape a sărit din piept.
"Dan?"
"Ti-a fost dor de mine?"
Acest album nu are incă nici un comentariu.